Direct, imediat nu prea putem. Dar indirect, într-o anumită măsură.
Dar să explic mai pe larg…
În formula de contractare (cea care determină bugetul lunar) sunt două variabile pe care le putem influența: ICM-ul – prin creșterea complexității cazurilor – ceea se facem prin codificare și Gradul de ocupare al paturilor – prin rulajul pacienților.
ICM-ul poate influența veniturile în două feluri :
- În cazul în care spitalul nu reușește să ajungă la concurența sumei contractate, prin creșterea ICM-ului se poate crește factura către Casă. Dar în această situație sunt undeva la 5% din spitalele din România deoarece, majoritatea, dacă nu reușesc să atingă contractul pe ICM, cresc rulajul… majoritatea covășitoare depășește contractul, media fiind undeva la 10-15% peste contract.
- Prin creșterea indicatorilor în anul curent deoarece aceștia influențează contractarea din anul următor. De exemplu, ICM-ul contractat în 2016 este ICM-ul realizat în 2015, dar nu vă puteți baza pe asta deoarece au fost muți ani când s-a contracatat după valori din alți ani sau plafonat la maxim 10-15% peste anul anterior.
La nivel de țară, dacă nu există o creștere substanțială a fondurilor colectate și realitatea e că nu există creștere de la un an la altul, suma globală e relativ constantă, astfel că, în realitate, spitalele primesc contracte mai mari doar cât să acopere inflația si costurile salarizării. Astfel că cei de la casă găsesc tot timpul soluții, scad gradele spitalelor, scad P-ul de corecție, schimbă ICM-ul contractat; pentru cine iși amintește cazurile penalizate din 2013-2014, despre care casa considera că nu trebuie tratate în spital.
Cea mai mare utilitate a DRG-ului ar fi, în opinia noastră, în planificarea nevoilor de servicii de sănătate pentru că această bază de date raportată lunar acoperă 60% din totalul cazurilor tratate în România pe acuți(mai sunt medicii de familie, spitalizarea de zi, ambulatoriile, serviciile de ambulanță, privații) și este cea mai completă pentru ca oferă informații detaliate despre patologiile asociate, proceduri, date demografice, etc. Nimeni nu o folosește pentru asta, iar dupa 10 ani de manipulare crasă, fără respectarea standardelor de codificare, e și imposibil să mai găsești ceva real în ea.
A doua mare utilitate ar putea fi calcularea costurilor reale de sănătate și deconturilor pe servicii medicale … deoarece, dacă ar exista sisteme de controlling în timp real la nivel de CNAS, s-ar putea ajusta tarifele trimestrial sau lunar, în funcție de costurile de achiziție cum ,de altfel, se întâmplă în Germania sau Australia.